Tichete de masă în Europa / Tichete de masă: regulile în 2026

Tichete de masă: regulile în 2026

În 2026 valoarea nominală maximă a unui tichet de masă este de 45 lei pe zi lucrată. Tichetele de masă se emit exclusiv pe suport electronic, doar de unități autorizate de Ministerul Finanțelor, iar angajatul plătește pe ele impozit pe venit și contribuția de sănătate, fără contribuția la pensii. Plătită în bani, aceeași sumă devine salariu și atrage toate reținerile.

Ultima revizuire: 16 septembrie 2026. Plafonul de 45 lei se aplică din noiembrie 2025 și se reindexează din octombrie 2026, după mecanismul din Legea 165/2018.

Ce sunt tichetele de masă și cine beneficiază de ele?

Tichetele de masă, numite în vorbirea curentă și bonuri de masă, sunt bilete de valoare pe care angajatorii le acordă angajaților ca alocație individuală de hrană, în baza Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare. Sunt cel mai răspândit dintre beneficiile extrasalariale din România, tocmai pentru că regimul fiscal al tichetelor de masă este mai bun decât al oricărei sume plătite în bani.

Beneficiază de tichete de masă angajații cu contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, câte un tichet pentru fiecare zi lucrată. Colaboratorii pe alte forme de contract, administratorii fără contract de muncă și persoanele fizice autorizate nu primesc tichete de masă în acest regim. Regulile de acordare, categoriile de angajați și valoarea tichetelor de masă se stabilesc prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern, iar odată scrise acolo, angajatorul le aplică tuturor celor vizați.

Cât este valoarea tichetului de masă în 2026?

45 lei pe zi lucrată, stabilit prin Legea 201/2025, care a modificat Legea 165/2018. Este valoarea nominală maximă: angajatorul poate acorda tichete de masă cu o valoare mai mică, dar tot ce depășește 45 lei pe tichet iese din regimul fiscal al tichetelor și se tratează ca venit salarial obișnuit.

Plafonul se aplică din noiembrie 2025 până la sfârșitul lui septembrie 2026. Din octombrie 2026 valoarea se reindexează semestrial, după mecanismul scris în Legea 165/2018, așa că un program care ține cifra ca o constantă va fi greșit la prima actualizare. Pentru un angajat cu 21 de zile lucrate pe lună, 45 lei pe zi înseamnă 945 lei de tichete de masă pe lună.

Va crește valoarea tichetelor de masă?

A crescut deja, și va crește din nou. Până în octombrie 2025 valoarea maximă a unui tichet de masă era de 40,18 lei. Legea nr. 201/2025, publicată în Monitorul Oficial, a ridicat plafonul la 45 de lei începând cu drepturile aferente lunii noiembrie 2025. Următoarea actualizare vine din octombrie 2026, când valoarea tichetelor de masă se indexează semestrial cu inflația, după mecanismul din Legea 165/2018.

Pentru angajatori asta înseamnă două lucruri. Plafonul maxim este un parametru, nu o constantă, și trebuie urmărit în fiecare semestru. Iar valoarea efectivă a tichetelor de masă rămâne la latitudinea firmei: mulți angajatori acordă 45 de lei, alții rămân la o valoare mai mică, fixată în contractul colectiv sau în regulamentul intern.

Cum se impozitează tichetele de masă?

Din 2024 tichetele de masă intră în baza de calcul a CASS, pe lângă impozitul pe venit pe care îl atrăgeau deja. România impozitează astfel tichetul mai apăsat decât majoritatea piețelor descrise pe acest site și tot lasă un avantaj real, pentru că valoarea rămâne în afara bazei pentru contribuția la pensii, cea mai grea dintre toate. Pentru angajator, contravaloarea tichetelor de masă este cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit.

Calculul pe un tichet de 45 lei este simplu: 4,50 lei impozit și 4,50 lei CASS, adică 36 lei net în contul de tichete al angajatului. Aceeași sumă de 45 lei plătită ca salariu brut ar trece prin CAS de 25 la sută, CASS de 10 la sută și impozit de 10 la sută, și ar ajunge la angajat cu mult sub 30 lei, iar angajatorul ar mai plăti și contribuția asiguratorie pentru muncă. Diferența, înmulțită cu zilele lucrate din an, este motivul pentru care tichetele de masă rămân cel mai răspândit beneficiu extrasalarial din România.

Cine poate primi tichete de masă și pentru câte zile?

Salariații cu contract individual de muncă, pentru fiecare zi lucrată efectiv. Legea 165/2018 leagă tichetul de ziua de muncă: angajatul poate primi lunar un număr de tichete cel mult egal cu numărul de zile în care a fost prezent la lucru. Zilele de concediu de odihnă, concediu medical și delegație cu diurnă nu generează tichet, iar o încărcare lunară fixă, fără legătură cu pontajul, dă unor angajați valoare la care nu au dreptul.

Acordarea tichetelor de masă este la latitudinea angajatorului. Nicio lege nu îl obligă, obligația poate veni doar din contractul colectiv de muncă sau din contractul individual. Odată acordate, însă, condițiile de mai sus devin condiții fiscale: tichetul care nu respectă regula zilei lucrate pierde tratamentul de tichet și devine salariu.

Cine poate emite tichete de masă?

Doar unitățile autorizate de Ministerul Finanțelor, și doar pe suport electronic. Tichetele de masă pe hârtie au fost eliminate în 2023, așa că astăzi fiecare tichet este un card sau un sold într-o aplicație. Ministerul publică lista unităților emitente în vigoare, iar autorizarea se acordă pentru fiecare tip de bilet de valoare în parte, nu o singură dată pentru o companie.

Lista în vigoare la 2 aprilie 2026 cuprinde cinci unități autorizate pentru tichete de masă pe suport electronic: Up România, Edenred România, Pluxee România, UniCredit Bank și Banca Transilvania. Două dintre cele cinci sunt bănci, ceea ce este neobișnuit în Europa și decurge din regimul exclusiv electronic: o bancă emite deja carduri, deci poate fi autorizată la fel ca o companie de tichete. Detaliile stau pe pagina despre emitenții autorizați din România.

Asta așază România alături de Italia, cu registrul MIMIT, și de Belgia, cu cei cinci emitenți recunoscuți, nu alături de Germania sau Polonia, unde poate emite oricine. Bariera este mai mică decât în Bulgaria, care adaugă peste licență o cotă națională de emitere.

Unde se pot folosi tichetele de masă?

Doar la unitățile afiliate emitentului și doar pentru masă sau pentru produse alimentare. Un emitent autorizat semnează contracte de ambele părți: cu angajatorii care cumpără tichetele și cu restaurantele, magazinele alimentare, supermarketurile și cantinele care le acceptă. Tichetul se poate cheltui în această rețea contractată și nicăieri altundeva.

Este aceeași cerință care apare în Grecia, Italia și Luxemburg, cu aceeași consecință pentru proiectarea produsului. Un card poate ajunge la comercianți printr-o rețea de plăți, în timp ce decizia de acceptare rămâne la program: exact asta înseamnă buclă deschisă cu acceptare restricționată, iar traseul autorizării arată cum funcționează în practică, tranzacție cu tranzacție.

Ce poți cumpăra cu tichete de masă?

Tichetele de masă pot fi utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziționarea de produse alimentare, așa cum spune Legea 165/2018. În practică asta înseamnă restaurante, cantine, fast-food, magazine alimentare și supermarketuri afiliate emitentului, unde cardul de tichete de masă plătește produse alimentare ca orice alt card, cu diferența că refuză orice altceva.

Tichetele de masă nu se pot schimba în bani, nu se transferă altei persoane și nu dau rest în numerar. Băuturile alcoolice, țigările și produsele nealimentare rămân în afara lor, iar comerciantul afiliat este cel care aplică regula la casă. Un program de tichete de masă pe card mută această verificare în autorizare, unde categoria comerciantului decide dacă plata trece.

Problema monedei

România este în afara zonei euro, iar plafonul este exprimat în lei. Un card în euro funcționează în magazinele din România, dar convertește la fiecare cumpărătură, ceea ce angajatul vede pe extras și ceea ce arată prost la un beneficiu a cărui valoare este scrisă în lei.

Un program românesc are deci nevoie de un card în lei. Ca în Cehia și Polonia, este o întrebare despre partenerul emitent, nu despre legea locală, și se rezolvă mai bine înainte de proiectare decât în timpul unui pilot.

Ce trebuie să facă bine un program românesc

Să urmărească reindexarea, nu cifra. Plafonul se mișcă după un calendar scris în Legea 165/2018 și a ajuns la 45 lei în noiembrie 2025. Un program care ține valoarea ca o constantă va fi greșit la următoarea revizuire.

Să calculeze dreptul pe zi lucrată. Tichetul de masă este un drept zilnic, deci absențele îl reduc. O încărcare lunară fixă nu se potrivește.

Să trateze curat cele două rețineri. Impozitul pe venit și CASS se aplică amândouă, iar salarizarea trebuie să vadă valoarea tichetelor ca să le calculeze. Un beneficiu pe care salarizarea nu îl vede este un beneficiu raportat greșit.

Să nu ofere varianta în bani. Plata contravalorii în numerar o transformă în salariu cu toate reținerile, ceea ce elimină motivul programului.

Întrebări frecvente despre tichetele de masă

Sunt tichetele de masă obligatorii? Nu. Angajatorul decide dacă le acordă, iar obligația poate veni doar din contractul colectiv sau individual de muncă. Odată acordate, regulile de mai sus se aplică integral.

Se pot cumula tichetele de masă cu vouchere de vacanță sau tichete cadou? Da, sunt bilete de valoare diferite, cu reguli și plafoane proprii, emise de aceleași unități autorizate. Un card poate purta mai multe solduri, cu condiția ca programul să le țină separate în acceptare și în raportare.

Cât timp sunt valabile? Tichetele de masă pe suport electronic au un termen de valabilitate stabilit de emitent în contractul cu angajatorul, iar soldul neconsumat expiră la termen. Programul trebuie să știe vârsta fiecărei alimentări, nu doar soldul total.

Ce se întâmplă la încetarea contractului? Dreptul la tichete se oprește odată cu ultima zi lucrată. Alimentările pentru zilele lucrate rămân ale angajatului până la expirare, iar cardul nu mai primește altele.

România în comparație

Dintre cele trei piețe cu autorizare de pe acest site, România este cea mai accesibilă. Are registrul fără cotă, dimensiunea fără concentrare, și a închis problema hârtiei cu ani în urmă.

Toate modificările cu dată din Europa stau în calendar. Pentru cealaltă piață mare din afara zonei euro, vezi Ungaria.